Originea acestui soi de viță-de-vie, pe care îl consider printre cele mai importante soiuri autohtone și reprezentative pentru viticultura din România, nu este certă. Mulți oenologi susțin că este vorba despre un soi vechi cu valoare istorică, atribuit unor origini dacice. Alții afirmă că ar proveni din nordul României, fiind asociat cu regiunea Moldova, care în trecut, cuprindea atât actuala Republică Moldova, cât și partea de teritoriu a României cunoscută astăzi sub numele de Moldova, precum și o parte din teritoriul Ucrainei.
Timp de mulți ani s-a considerat că Feteasca Neagră ar fi fost o mutație genetică a soiului său înrudit, Feteasca Albă. A existat și ipoteza inversă, însă studii recente au infirmat această teorie, confirmând caracterul istoric al soiului și asociindu-l mai degrabă cu o mutație genetică apărută prin selecție naturală din vița-de-vie sălbatică.
O concluzie excelentă pentru a atribui acestui soi un caracter istoric și pentru a susține ideea că rădăcinile sale își au originea pe teritoriul Daciei istorice, de altfel însăși Dacia a fost, din vechime, o țară a vinului.
Regi de talia lui Burebista (82 î.Hr. – 44 î.Hr.), unul dintre cei mai mari conducători ai Daciei, precum și împărați precum Domițian și Traian, în contextul războaielor dacice, sunt legați printr-un fir istoric comun de cultura vinului în această parte spectaculoasă a Europei de Est și a lumii.
Se presupune că Feteasca Neagră își are originea, din punct de vedere al relevanței istorice, în partea centrală a României, în zona vitivinicolă a regiunii Vrancea. Tradiția o leagă, de asemenea, de arealele din Galați și Vaslui, precum și de toate regiunile cuprinse în zona Dealu Mare, până la Ștefănești, în județul Argeș, în regiunea Muntenia.
Totodată, soiul se bucură de o atenție deosebită în centre vitivinicole precum Valea Călugărească, Urlați, Tohani și Cotești.
Astăzi, soiul este cultivat în toată România și în țările învecinate, fără a fi depășit însă cu adevărat granițele pentru a fi experimentat și în alte regiuni ale lumii (deși ar merita acest lucru).
Soiul se adaptează atât la temperaturi scăzute, cât și la condiții de secetă, iar maturarea sa târzie, împreună cu pielița rezistentă a boabelor, îi conferă o bună concentrație de antociani, structură și eleganță olfactivă.
Numele său, „Fetească Neagră”, se traduce prin „Fecioară Neagră” sau „Fata Neagră” și face parte din familia soiurilor „Fetească”, care cuprinde Fetească Albă, Fetească Regală, apărută în urma unor încrucișări, și, desigur, Fetească Neagră.
Feteasca Neagră este cunoscută și sub numeroase sinonime, care atestă răspândirea și cultivarea sa în întreaga regiune. În România și Republica Moldova este întâlnită sub denumiri precum Coada Rândunicii, Coada Rîndunicei, Coada Rîndunicii, Coada Rîndunicu, Păsărească, Păsărească Neagră, Poama Fetei Neagră, Poama Rândunicii sau Schwarze Mädchentraube.
În Rusia apare sub numele Feteasca Chernaya și Pasaryanska Chernaya, iar în Ucraina ca Fetyaska Chernaya și Fetyaska Black, denumiri care confirmă cultivarea sa pe întreg arealul est-european.
Caracteristicile strugurelui sunt bine definite: are un ciorchine mediu spre mare, adesea cu două aripi, iar boabele sunt de mărime medie, rotunde, compacte, de culoare violacee și bogate în pruină.
Nu necesită cantități mari de îngrășăminte (sub 30%), preferă versanții bine însoriți, care favorizează acumularea antocianilor. Totuși, din acest motiv, la momentul recoltării rahisul rămâne adesea destul de verde, ceea ce impune o atenție sporită în timpul desciorchinării și al procesării.
Maturarea este târzie, având loc cu puțin înaintea soiului Merlot. Perioada de vegetație este de aproximativ 160–170 de zile, iar strugurii acumulează o cantitate considerabilă de zaharuri în must (230–240 g/l). Aciditatea este bună, ceea ce permite obținerea atât a unor vinuri proaspete, cât și a unor vinuri potrivite pentru învechire îndelungată.
Vinul obținut din Feteasca Neagră are o culoare roșu-rubiniu intens și un profil olfactiv complex, cu predominanță fructată – prune uscate, fructe de pădure precum mure, vișine și cireșe amare – completat de nuanțe uscate, ierboase, care evoluează spre note ușor condimentate: scorțișoară, piper alb, cuișoare și păstăi de vanilie.
La vinurile de învechire, apar subtil arome de coajă de pâine și ciocolată, conferindu-le eleganță.
La gust, vinurile se remarcă printr-o aciditate bună și susținută, tanini dulci și fini, corp mediu și o integrare armonioasă a alcoolului, care rămâne întotdeauna bine echilibrat și prezent.
În trecut, vinurile obținute aveau tendința de a prezenta un conținut ridicat de zahăr rezidual și erau maturate îndelung în baricuri, conform gusturilor pieței interne.
În ultimii ani, tehnicile de vinificație s-au adaptat, câștigând apreciere pe piețele internaționale. Vinurile reflectă o calitate excelentă, iar etichetele inovatoare sunt în pas cu tendințele actuale, respectând gusturile și standardele de apreciere la nivel mondial.
Ediția specială a Zosimo Wine Critic dedicată vinurilor din România pentru anul 2025 a analizat peste 300 de probe provenind din întreaga țară. Comparativ cu ediția precedentă din 2023, rezultatele evidențiază o creștere apreciabilă a calității, vinurile obținând scoruri de excelență pe ratingurile internaționale.
Imagine cu struguri de Fetească Neagră de la Crama Bolgiu – Urlați
Specialul „Vinuri din România” este dedicat descoperirii și promovării soiurilor autohtone, aprofundării cunoștințelor despre teritoriu, istoria acestuia și cramele locale.
Mai jos, prezentăm avanpremiera selecției pentru soiul autohton Fetească Neagră – Zosimo Wine Critic – 2025.
